Cuvinte cheie: adolescenti | cercetare | educatie | Romania | scoala | sistemul de invatamant | studiu | tineri | UNICEF | violenta | violenta fizica

Cu sprijinul Institutului de Stiinte ale Educatiei UNICEF Romania, in anul 2005 s-a efectuat un studiu prin care s-a dorit determinarea cu exactitate a formelor de violenta întalnite în scoli, cauzele care determina violenta scolara, de ce unii copii adopta modalitati de comportament violent în relatiile lor cu colegii, cu prietenii, cu
profesorii, cu parintii si de ce unii profesori instituie relatii de putere, exprimate prin violenta la adresa elevilor.

Concluziile acestui studiu prezinta pe scurt acest fenomen.

Fenomenul violentei în scoala pare sa fie înca o problema insuficient constientizata în scoala româneasca sau poate doar un subiect incomod. Pentru multi actori intervievati, tema violentei scolare a parut oarecum surprinzatoare, noua. Opiniile exprimate nu au fost întotdeauna convergente, mergând de la negarea fenomenului de violenta în scoala pâna la considerarea violentei ca o problema îngrijoratoare. Dincolo de orice retineri, ezitari sau negari declarative ale subiectilor investigati, vizitele de teren si interviurile de grup au evidentiat numeroase situatii de conflict, divergente de opinie si tensiuni pe care actorii însisi nu le constientizeaza pe deplin sau le justifica în diferite moduri.

Profesorii si chiar elevii însisi considera ca exista o dimensiune de gen a violentei scolare. Cei mai multi actori apreciaza ca, la nivel general, baietii sunt mai violenti, comparativ cu fetele. De asemenea, formele de manifestare a violentei sunt mentionate diferentiat pe genuri: fetelor le sunt atribuite mai ales formele „obisnuite”, tolerate ale violentei (în special violenta verbala), iar baietilor, formele mai grave de violenta (inclusiv agresivitatea fizica).

Cel mai frecvent mentionate forme tin de domeniul violentei verbale (certuri, conflicte, injurii, tipete) si sunt considerate situatii tolerabile si obisnuite în orice scoala, în contextul social actual (violenta verbala a strazii, a mass-mediei etc.). În acelasi domeniu al violentei verbale au fost mentionate cu frecventa ridicata si jignirile cu referire la trasaturile fizice sau psihice ale colegilor, comportament determinat deseori de specificul vârstei adolescentei, când elevii devin mai atenti si mai critici cu privire la diferite caracteristici fizice sau psihice, proprii sau ale celorlalti.

Violenta fizica între elevi este mentionata în ponderi mai ridicate la nivelul unitatilor de învatamânt situate la periferie. Mai mult decât alte forme de violenta, astfel de
comportamente (determinate de specificul vârstei, de factorii scolari sau de mediu sociofamilial) conduc la un climat de insecuritate în scoli si solicita masuri specifice în plan administrativ si educational.

Cele mai frecvente manifestari de violenta a elevilor fata de profesori, conform declaratiilor subiectilor investigati, sunt: lipsa de implicare si de participare a elevilor
la activitatile scolare (absenteismul scolar, fuga de la ore, indisciplina în clasa sau în recreatii, ignorarea mesajelor transmise de cadrele didactice) si violenta verbala si nonverbala ca ofensa adusa statutului si autoritatii cadrului didactic (refuzul îndeplinirii sarcinilor scolare, atitudinile ironice sau sarcastice, zgomote în timpul activitatii didactice). În comparatie cu acestea, au fost mai putin mentionate comportamentele agresive grave (verbale sau fizice) ale elevilor fata de profesori. Actorii investigati au identificat diverse explicatii si argumentari ale violentei elevilor fata de profesori. Pe de o parte, astfel de comportamente sunt considerate efecte ale scaderii respectului fata de profesia de cadru didactic si ale valorizarii reduse a acesteia la nivel social, precum si expresia „democratizarii” relatiei profesor-elevi, deficitar înteleasa si manageriata la nivelul clasei. Pe de alta parte, multi elevi si chiar unii parinti sustin legitimitatea unor astfel de comportamente, apreciind ca reprezinta o modalitate de a face fata unei autoritati fortate a scolii, unui mediu scolar neprietenos si suprasolicitant, care nu raspunde nevoilor individuale ale elevilor.

Fenomenul violentei profesorilor fata de elevi este mai putin recunoscut în spatiul scolii deoarece contravine flagrant cu statutul si responsabilitatile unui cadru didactic. Formele de comportament neadecvat al profesorilor, mentionate de actorii investigati, sunt diverse: agresiunea verbala fata de elevi (atitudini ironice, tipete, chiar injurii, jigniri sau insulte), agresiune non-verbala (ignorarea mesajelor elevilor si neacordarea de atentie acestora, gesturi sau priviri amenintatoare, atitudini discriminative si marginalizarea unora dintre elevi), excluderea de la activitatile didactice sau chiar pedeapsa fizica. În forme mai usoare sau mai accentuate, violenta profesorilor fata de elevi este o realitate în spatiul scolii, care încalca principiile de educatie si drept al elevilor si care poate avea consecinte ample si de lunga durata asupra acestora.

Studiul complet il puteti gasi pe site-ul UNICEF