Am prieteni care au ales şcoala privată pentru copiii lor după experienţe aproape traumatizante pentru cei mici.

Cu ochii pe „The New York Times", dau peste un articol care mă interesează direct: părinţi cu dare de mână, născuţi în afara Statelor Unite, aleg şcolile publice în dauna celor private. Mă număr şi eu printre părinţii care vor trebui să decidă, cât mai curând, pe mâinile cui îşi vor încredinţa odrasla în primii săi paşi de şcoală adevărată.

Care sunt aşadar motivele pentru care aceşti părinţi newyorkezi de adopţie refuză un mediu mai prietenos (bărbatu-meu ar spune „mai cocoloşit") pentru copiii lor? Lipsa de diversitate etnică e primul argument pe listă contra şcolii particulare, alături de şirul interminabil de maşini cu şofer care-i lasă pe cei mici direct în poarta şcolii. Cantina a fost însă, pentru un cuplu de vest-germani, argumentul hotărâtor. „Copiii aveau de ales între şapte meniuri complet diferite pentru prânz, de la sushi la alimentaţie macro-biotică, totul era acolo", spun părinţii europeni, care se plâng şi că administratorul şcolii i-a privit ca pe pe nişte nărozi atunci când au întrebat: „Şi dacă nu vreau ca fiul meu să poată alege dintre şapte meniuri diferite?". Pentru familia Rengier, decizia nu a fost complicat de luat: copilul va merge la o şcoală publică. „Nu se punea problema că nu ne-am fi putut permite", spune capul familiei, avocat specializat în taxe. „Problema e că asta nu era lumea adevărată. Noi vrem ca fiul nostru să fie pregătit pentru viaţă, pentru o lume în care va întâlni oameni din toate mediile sociale. Noi înşine am navigat între culturi", şi-a explicat el raţionamentul. „Să ne apărăm excesiv copiii înseamnă să le facem un deserviciu", spune Lynn Bollen, o altă mămică din New York, dar originară din Marea Britanie, care a ales tot şcoala publică. O familie de bancheri, originară din India, aşteaptă ca în şcoala de stat copiii să-nveţe cum să se descurce-n viaţă, la fel ca părinţii.

Toate aceste argumente m-au pus pe gânduri. Am prieteni care au ales şcoala privată pentru copiii lor după experienţe aproape traumatizante pentru cei mici. Zilele acestea voi da o raită şi prin împrejurimi: poate că n ar strica să arunc o privire şi asupra şcolii de cartier...

Carmen Constantin este jurnalist

Sursa: adevarul.ro